Mereu de la capat, gata de agonie si extaz, mereu contracronometru, cu sufletul la gura, aceeasi stare de veghe nemeritata, inspirand teama si expirand curaj, Sursa imagine: evesteata.eveste.ro
mereu de la capat,
prizonierul vostru,
gata sa demonstrez in fiecare zi,
douazeci si patru de ore din douazeci si patru
la capataiul lumii,
condamnat la transa
si gata sa strabat anotimpurile nesomnului,
mereu de la capat
cautand starea de gratie
printre cotloanele vietii,
mereu la granita dintre limpede si tulburator,
fara sa fi apucat vreodata sa trag bine linia,
mereu de la capat,
ca si azi, cu un alt ziar, altfel,
altcumva, altceva fata de restul lumii,
un alt inceput,
fara emotii gratuite,
ca in prima zi de scoala,
acolo unde ne intoarcem mereu
ca sa intelegem mai bine sublimul si inocenta,
mereu de la capat,
fara sa calcam pe cadavre,
fara sa sfasiem dreptul la viata,
fara sa devenim reporterul pistol
pus la tampla bolnavilor,
nu suntem facuti pentru a face asa ceva,
nu suntem facuti sa facem rau,
am venit pe aici sa facem lumina,
n-avem ce cauta prin branule
si prin gaura cheii,
mereu de la capat
scriind despre moravuri
mai usoare sau mai grele,
despre traficul vietii si pitipoance,
dar si despre suflet si suflete,
mereu de la capat
scriind despre Romania,
condamnati sa facem
din recursul la Romania o fila
din contractul nostru de munca si de viata,
condamnati sa facem
din recursul la Romania o meserie,
mereu de la capat
in fata resemnarii generale,
in fata indiferentei,
luptand pana la capat cu prostul gust,
cu kitschul,
dar si cu mental