Peste 1,2 milioane de lei vor fi cheltuiţi de către un ONG clujean, Centrul de Iniţiativă pentru Mediu, pentru protejarea şi conservarea a 37 de peşteri. Cavernele vor beneficia de o cartografiere completă, de un film documentar şi de echiparea cu sisteme noi de coborâre. Cele 37 de peşteri protejate din Parcul Natural Apuseni vor „înghiţi” peste 1,2 milioane de lei din Programul Operaţional Sectorial de Mediu.
Proiectul aparţine Centrului de Iniţiativă pentru Mediu (CIM) din Cluj-Napoca, a fost aprobat la sfârşitul anului trecut şi urmează să fie semnat în circa două-trei luni de oficialii Ministerului Mediului.
Închise turistului de rând
Majoritatea peşterilor incluse în proiect sunt închise accesului public, dar au şi secţiuni în care este permisă intrarea supravegheată.
Două dintre cele mai cunoscute peşteri din Apuseni (Peştera Urşilor şi Gheţarul de la Scărişoara) vor beneficia, împreună cu celelalte 35 de caverne protejate, de o cartografiere completă, de un film documentar pentru promovare, de un plan de intervenţie în caz de accidente şi de echiparea cu sisteme noi de coborâre. Preşedintele CIM, Călin Vodă, a susţinut că lucrările ar putea începe în primăvară.
O altă componentă a programului este întocmirea unor proiecte tehnice pentru realizarea unor porţi, pentru peşterile aflate în clasa A de protecţie - rezervaţiile ştiinţifice unde pătrunderea publicului este ilegală. Studiile tehnice urmează să fie înaintate autorităţilor, care vor trebui să investească în montarea porţilor.
„Cele care au porţi, nu corespund normelor fiindcă nu permit o bună circulaţie a aerului şi a liliecilor. Pentru acelea, vom face propuneri de modificare”, a spus Călin Vodă, preşedintele CIM. De exemplu, pentru Peştera Gheţarul de la Focul Viu din Munţii Bihorului, care are o poartă improvizată