Atunci când produsul intern brut se majorează mai repede decât i-ar da voie potenţialul intern şi se bazează pe resurse volatile, cum ar fi consumul, ne putem aştepta oricând la o stopare bruscă şi nu tocmai plăcută a creşterii economice. Economia României dă semne clare de supraîncălzire, prezentând un deficit extern ridicat şi în creştere (estimat la aproape 13% din PIB în 2007) şi o reducere a finanţărilor provenite din investiţii străine directe, au constat

Atunci când produsul intern brut se majorează mai repede decât i-ar da voie potenţialul intern şi se bazează pe resurse volatile, cum ar fi consumul, ne putem aştepta oricând la o stopare bruscă şi nu tocmai plăcută a creşterii economice.

Economia României dă semne clare de supraîncălzire, prezentând un deficit extern ridicat şi în creştere (estimat la aproape 13% din PIB în 2007) şi o reducere a finanţărilor provenite din investiţii străine directe, au constatat experţii Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene. Deficitul din ce în ce mai mare de forţă de muncă, creşterea puternică a salariilor şi a împrumuturilor contractate de populaţie reprezintă alte semne ale supraîncălzirii, se arată într-un document dat recent publicităţii la Bruxelles.

„O economie este considerată supraîncălzită dacă ritmul de creştere este ridicat o perioadă lungă de timp, ajungând la un moment dat la situaţia când capacitatea de producţie face eforturi să ţină pasul cu cererea agregată. Aceste eforturi sunt vizibile prin expansiunea forţei de muncă, a investiţiilor şi prin creşterea preţurilor factorilor de producţie, care exercită presiuni inflaţioniste“, explică Ella Kallai – economist şef Alpha Bank România. Ea mai spune că, în România, semnele supraîncălzirii se văd în creşterea mult mai rapidă a salariilor decât a productivităţii muncii şi în ava