Anul trecut, legea malpraxisului a fost modificată astfel încât erorile profesionale să poată fi rezolvate fără a se ajunge în instanţă. În 2008, 10% din solicitările de malpraxis din România au fost soluţionate cu sancţiuni pentru medici. În Uniunea Europeană, media sancţiunilor este de 3-4%.

În cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică din fiecare judeţ există comisii de monitorizare şi competenţă profesională care primesc şi soluţionează solicitările de malpraxis. De anul trecut, de când a fost modificată legea malpraxisului, aceste comisii au mai multe sarcini. Dacă în trecut ele nu puteau decide decât dacă a fost sau nu o situaţie de malpraxis, în prezent, specialiştii din cadrul comisiilor trebuie să stabilească şi circumstanţele, cauzele şi natura prejudiciilor aduse pacientului. Astfel, cazurile de malpraxis vor putea fi soluţionate mult mai rapid, iar procedurile juridice vor fi reduse la minimum.

„Erorile", diferite de „greşeli"

Potrivit unui Eurobarometru privind erorile medicale, 23 la sută din europeni au fost, la un moment dat, victimele unei erori medicale. În Statele Unite ale Americii, un raport făcut public recent a arătat că în fiecare lună mor aproximativ 15.000 de vârstnici din cauza unor erori medicale. La noi în ţară nu există astfel de estimări, erorile medicale fiind considerate neimputabile personalului medical.

„Există o diferenţă între erori medicale şi greşeli medicale. Erorile sunt neimputabile, ţinând de dotările cabinetului şi de incidentele inerente ale unei intervenţii medicale. În schimb greşelile sunt imputabile, constând în nerespectarea regulilor privind comportarea profesională. De exemplu, în trecut, dacă durerile în epigastru nu determinau medicul să investigheze un eventual infarct, aceasta era considerată eroare medicală. În prezent, o astfel de atitudine este caz de malpraxis", explică profesorul doctor