Micuţul s-a născut în urmă cu 54 de ani la Ploieşti, într-o familie modestă. Ion Columbeanu, tatăl, era inginer-şef la Rafinăria nr. 7 Brazi, iar mama sa, Georgeta Columbeanu, contabil-şef la ADAS. Din ceruri o muzică s-a auzit, Îngerii & Excentric-Blues-Band au cântat şi trei ursitoare l-au vizitat. I-au hărăzit la naştere să fie mic la stat şi mare la pungă, i-au dăruit iţari bătuţi în cristale Swarovski, converşi din piele de crocodil, jacuzzi în care să se scalde împreună cu fotomodele minore, căpătuială până la capătul bătrâneţilor lui şi al urmaşilor lui şi un fond lingvistic pirpiriu – ca să se asorteze. I-au mai dăruit şi un cuvânt sublim care să-i călăuzească întreaga viaţă: "mişto", dar şi un nume pe măsură, Irinel-Juan- Jose-Manuel-Armando-Gonzalez-Amour. Pentru că cei de faţă au avut însă un moment de neatenţie i-au zis, simplu, Iri. Pe când avea 3 ani, micul Iri a primit în dar prima bicicletă. Aşa s-a născut dragostea sa pentru Bentley, Rolls-Royce şi Jaguar. În primii ani de viaţă, micuţul a locuit cu părinţii într-un apartament de două camere, suferinţă din care s-a născut mai târziu domeniul de la Izvorani, dotat cu pardoseală şi scări din marmură masivă, geamuri şi oglinzi din sticlă de Murano.
În liceu, Iri avea plete şi fuma în stil rebel. Valenţele negustoreşti i-au crescut o dată cu tuleiele, primele depăşindu-le pe cele din urmă. La 14 ani, trimis în tabără în Franţa, valorifica pe trotuarele galilor obiecte tradiţionale româneşti, pe care îşi lua apoi ţoale, evident mişto! Călătoriile sale la acea vreme se datorau tatălui, care a fost şef de protocol în toate guvernele României, de la Gheorghiu Dej până în 2002. După Revoluţie, Irinel s-a apucat de afaceri. "Dintr-o pură întâmplare am ajuns să mă asociez cu Alcatel. M-am întâlnit în faţă la Intercontinental cu doi francezi veniţi să semneze un contract cu Electromagnetica. Era 2
