Românii care au împrumuturi în franci elveţieni sau în yeni şi doresc să opteze, în al doisprezecelea ceas, pentru lei, nu au nicio soluţie viabilă. Captivi în băncile care i-au împrumutat în valute exotice. Aşa au ajuns românii care, în urmă cu trei ani, îşi cumpărau case şi terenuri pe credit.
Creşterea costurilor creditelor, deprecierea valorii activelor care au garantat împrumutul iniţial şi diminuarea veniturilor fac imposibilă, cel puţin în momentul de faţă, refinanţarea în lei sau în euro a împrumuturilor obţinute în franci elveţieni (CHF) sau yeni (JPY).
NICI AŞA, NICI ALTMINTERI
„Dacă a trebuit să trecem printr-o experienţă mai puţin plăcută ca să înţelegem ce înseamnă risc valutar, cel puţin să promovăm această idee" - spunea, la începutul acestei luni, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. Anunţa astfel continuarea descurajării creditării în valută. Particularizarea pe creditele în exotice i-a condus pe analişti inclusiv la vehicularea interzicerii lor pe piaţa românească. O măsură mai mult decât redundantă.
Băncile comerciale au renunţat de bunăvoie să mai acorde împrumuturi în franci sau yeni, descoperind pericolul riscului valutar abia când criza financiară şi-a arătat colţii. Şi asta pentru că problema nu este numai a populaţiei. „Băncile însele nu au asigurate resurse proprii, stabile, în aceste valute", atrage atenţia Ion Drăgulin, şeful direcţiei pentru stabilitate financiară din cadrul BNR. Dar oricât de confortabilă s-ar contura şi ar fi conştientizată acum alternativa salvatoare a monedei naţionale în ambele tabere (bănci şi clienţi), refinanţarea în monedă naţională este dificilă, dacă nu imposibilă, atrag atenţia brokerii de credite.
Şi reprezentanţii instituţiilor de credit recunosc că varianta unei conversii/refinanţări, într-o altă monedă, nu este întotdeauna o soluţie eficientă. În foarte multe cazuri,