Blocarea fondurilor destinate sportului iesean se datoreaza luptelor meschine din spectrul politic local, iar decesul Penicilinei s-a produs in momentul in care s-a rupt o intelegere functionala timp de patru decenii. Aproape ca nu exista saptamina sa nu auzim de falimentarea ori desfiintarea vreunui club sau - in cel mai fericit caz - de necazurile financiare care se tin gaie de sportivi din toate disciplinele, de conducatorii si tehnicienii gruparilor sportive. Romania se afla in criza economica, iar criza asta blestemata se simte din plin si in sport. Insa ceea ce se intimpla la Iasi depaseste cu mult asteptarile pesimiste ale celor mai calificati ciocli. Mai ales ca, la Iasi, nu atit criza este vinovata, cit opacitatea sau reaua-vointa a alesilor locali, cei care nu cu mult timp in urma ne cerseau voturile prin toate cotloanele urbei. Criza se simte la Iasi, dar se simte la fel si la Cluj, Timisoara, Brasov, Craiova sau in alte orase mari ale tarii. Nu cunoastem un oras de calibrul Iasului fara cel putin o echipa cu care sa se mindreasca: handbalistii din Constanta, baschetbalistii din Ploiesti, rugbistii din Baia Mare, si exemplele pot continua. Sporturile individuale (chiar mascate in competitii pe echipe) sint cele ce onoreaza cel mai mult un oras, fiindca aduc medalii la competitiile internationale, dar noi, iesenii, am ajuns sa ne mindrim cu sportivi plecati spre locuri mai manoase - cazul sabrerilor din lotul Romaniei ori al boxerului Mihai Nistor, care a adus recent cel mai valoros titlu national orasului Bacau. La starea in care se zbat cluburile iesene, performantele par miracole, fiindca sportivii de talent ai Iasului nu au conditiile minime pentru trecerea pirleazului spre performanta. Astfel, cluburi ca Politehnica sau CSM intra in combinatii cu grupari mai bine dotate din alte locuri, acceptind dubla legitimare pentru a nu pierde cota din fondurile b