CIRCUL NOSTRU VA PREZINTA: Prietenii mi-au devenit mult mai apropiati. Cunostintele mi-au devenit prieteni. Primesc citeva sms-uri pe zi. Pe seara, mai bine spus. Telefoane. Discutiile pe holuri, la tigara, dureaza mai mult decit de obicei. Soferii de taxi se transforma in Ioanitoaia, in Tolontan, in Geambasu. Explica ferm de ce avem sau de ce n-avem sanse. La sfirsit, daca parerile noastre coincid, imi string mina si-mi ureaza bafta. Lumea s-a schimbat de ceva vreme. Si o sa ramina asa schimbata pina dupa finala acestui Euro 2008. E un miros de sarbatoare, l-ati simtit? Unii, i­-am auzit, i­-ati auzit, folosesc cu mirare cliseul: „Nu­i inteleg pe microbisti. Ce sa vezi la fotbal? Douazeci si doi de nebuni alergind in jurul unei mingi!?". Da, fotbalul poate fi definit si prin cliseul acesta. Frumusetea e ca poate fi definit in vreun milion de feluri, poate mult mai mult de­-atit, caci fotbalul nu e un sport, e un fel de sarbatoare cimpeneasca de proportii gigantice, unde in loc de gratare sau bere primesti o portie serioasa de emotii incapsulate sub presiune. Am dat si eu o definitie? N­-am vrut. Mi­-a scapat. Oricum, sa trecem, nu merita retinuta. Uneori, cind noi, microbistii, nu gasim argumente pentru a vorbi despre frumusetea fenomenului, ne putem multumi spunind doar ca fotbalul e mult mai mult de-­atit. Si-­atunci, va veti intreba, daca nu am de gind sa vin cu definitii despre fenomen, care e rostul acestui articol? De ce despre fotbal? De fapt, v­-am pacalit, v­-am indus in eroare. Caci nu despre fotbal intentionez sa scriu. Ci despre „mult mai multul" pe care el il ofera in anumite momente, perioade. Fotbalul poate fi, iata ca ajung la subiect, si o voce a societatii civile. Profitind de aerul de sarbatoare pe care l­a creat, fotbalul s­a strecurat inspre problemele importante ale tarii. Cum ar fi imnul de stat. Imnul pe care l­-au cintat pina la emotionarea