Cipru, una dintre cele mai mici economii din zona euro, nu poate exclude soluţia unui plan venit din partea UE pentru salvarea băncilor, care au o expunere foarte mare la Grecia, stat care riscă să iasă din zona euro, a declarat ministrul cipriot de finanţe Vassos Shiarly (foto). El însă se teme că UE ar putea impune condiţii prohibitive în orice program de susţinere financiară oferit, relatează Thomson Reuters.
Speculaţiile conform cărora Cipru ar putea deveni cel de-al patrulea stat din blocul european care să aibă nevoie de un program de salvare se intensifică, având în vedere că se apropie termenul limită pentru recapitalizarea celei de-a doua bănci ca mărime a ţării, Banca Populară a Ciprului.
"Este clar pentru noi că dacă apelăm la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) se vor impune anumite condiţii pe care noi să nu le agreăm. Ţinând cont şi de experienţa Irlandei, suntem îngrijoraţi cu privire la condiţiile impuse", a spus ministrul.
Oficialii ciprioţi au menţionat de mai multe ori că un sprijin financiar din partea UE nu ar trebui să compromită statutul de paradis fiscal pe care îl are insula, cu ajutorul căruia s-a stimulat economia timp de decenii.
Banca Populară a Ciprului are nevoie de 1,8 miliarde euro până la sfârşitul lunii pentru a îndeplini condiţiile de capital impuse de autorităţile europene de reglementare. Dacă banca nu va reuşi să atragă fonduri private, atunci guvernul, care nu dispune de fonduri din cauza excluderii sale de pe pieţele financiare internaţionale, va trebui să intervină.
Întrebat dacă ar putea fi evitat un bailout din partea UE, Shiarly a spus: "Este posibil, dar nu sugerez că este ceva ce încercăm să evităm". De asemenea, oficialul a afirmat că Ciprul nu s-a angajat în discuţii cu oficialii UE privind asistenţa financiară şi că statul nu exclude împrumuturi bilaterale, deşi nu este o o
