Asta este enervant: transformarea alcovului în temă publică sau, mai bine zis, instalarea spotului pe fleacuri.
Beţi de Vinlius, euforici că Europa iaca-iaica ne primeşte în braţele ei confortabile, plus Crăciun (pe nou, deşi staţi că vine curând şi cel vechi), spre a nu mai pune în cont Revelionul, care ne obturează de pe acum perspectivele, nu mai avem nici timp, nici chef de subiecte grele, copleşitoare. Presa e plină de vestea că Filat, ca să vezi, se însoară, după ce, mai acum câteva luni, a divorţat. Am foiletat pe unde s-a putut: e aproape peste tot, ca şi cum ar fi vorba de un caz naţional. Nu mai ţin minte unde am citit: cineva îşi amintea, cu ocazia asta, că fostul premier a purtat o vreme, imitându-l pe Putin (nu doar în această privinţă, e cazul să adaug), ceasul pe mâna dreaptă. Poate că a şi divorţat sub influenţa „modelului”, te pomeneşti, mai ales că şi recăsătorirea ar avea (zic şi eu, nu vă supăraţi de vorbă) pilda ţarului în pandant, şi el în febră matrimonială. Asta este enervant: transformarea alcovului în temă publică sau, mai bine zis, instalarea spotului pe fleacuri.
Au rebours, n-am văzut pe nimeni barem să semnaleze interviul lui Ion Costaş, fostul ministru al Apărării în perioada războiului de pe Nistru. Omul, de altfel, a intrat într-un con profund de umbră, apare, când apare (rarisim), cumva din proprie iniţiativă, presupun, presa fiind preocupată – vedem la tot pasul – de ceea ce rentează ca senzaţie (şi aduce un profit imediat).
Interviul e pe site-ul „Timpul...”-i şi face toţi banii, dacă ne interesează, eventual, achiziţia unei bune hârtii de turnesol pentru adevărata faţă a politicului de la noi. Dar o cunoaştem! – s-ar putea să replice unii. Da, într-un mod însă ipotetic, prin intermediul unor epitete care nu ne spun epidermic mare lucru. Ce îţi reprezinţi, dacă spui, de pildă, „ticăloşi”? Sau „fantoşe”? Dar dacă