Amendamentele la Legea siguranţei naţionale schimbă mecanismul interceptărilor. Cea mai importantă modificare vizează eliminarea posibilităţii ca procurorul să emită mandat de interceptare şi alte activităţi de culegere de informaţii, această sarcină rămânând în atribuţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Sursa: EVZ Foto
Ministerul Justiţiei vrea să modifice mecanismul care face posibilă interceptarea convorbirilor pe mandat de siguranţă naţională.
Potrivit unor surse oficiale citate de mediafax.ro, anexa cu amendamentele care privesc Legea siguranţei naţionale şi modifică mecanismul interceptărilor ar fi făcut obiectul unui aviz al CSAT.
Mai mult, despre unele reglementări propuse se face referire într-un aviz al CSM, dar aceste prevederi nu au fost înaintate în mod oficial Parlamentului. Ele au devenit însă amendamente în 18 martie la Comisia pentru drepturile omului din Senat, care a înaintat aviz favorabil Comisiei juridice, unde urmează să fie dezbătute şi votate săptămâna viitoare.
Doar preşedintele IICCJ va mai da mandat pentru interceptări pe siguranţă naţională
Cea mai importantă modificare vizează eliminarea posibilităţii ca procurorul să emită mandat de interceptare şi alte activităţi de culegere de informaţii, această sarcină rămânând în atribuţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Concret: În actuala formă a legii, în cazul în care sunt constatate activităţi care ar constitui ameninţări la adresa siguranţei naţionale, organele abilitate pot cere procurorilor desemnaţi de către Procurorul General autorizarea interceptărilor.
În forma nouă, procurorul general poate cere preşedintelui ICCJ autorizarea interceptării doar dacă apreciază întemeiată solicitarea. În caz contrar, respinge propunerea de interceptare printr-o ordonanţă motivată.
În cazul în care propunerea
