Între Europa şi Statele Unite ale Americii se duce un adevărat război transatlantic pe tema manipulării genetice La 13 ani de la cultivarea în scop comercial a primelor plante modificate Între Europa şi Statele Unite ale Americii se duce un adevărat război transatlantic pe tema manipulării genetice La 13 ani de la cultivarea în scop comercial a primelor plante modificate genetic, comunitatea ştiinţifică internaţională încă nu a tranşat clar dacă acestea au sau nu efecte negative asupra organismului uman. Se duce un adevărat război transatlantic pe această temă, între SUA şi UE. În Statele Unite s-a dezvoltat o industrie de creare a unor asemenea plante, pe care încearcă să le exporte în întreaga lume. În Europa, unde organizaţiile ecologiste sunt deosebit de puternice, OMG-urile au viaţă grea. O tabără susţine că plantele modificate genetic ar putea fi o soluţie în viitor pentru schimbările climatice, cealaltă spune că, din contră, reprezintă un atentat la biodiversitate şi la sănătatea omului. Ultima găselniţă în materie de OMG-uri este introducerea unor gene umane plantelor, pentru a fi transformate în aliment-medicament. Pentru mulţi dintre susţinătorii manipulării genetice, medicina de mâine va fi cu siguranţă transgenetică. Fructe-vaccin, bacterii-dopante, lapte medicament. Multe dintre acestea au fost deja experimentate, altele sunt pe cale de a fi. Înrăutăţirea condiţiilor pedoclimatice, diminuarea resurselor naturale şi explozia demografică în anumite zone le-au dat cercetătorilor argumente să justifice "inventarea" unor soluţii de diversificare a raselor de animale şi a soiurilor de plante. Dar, susţin unii, s-a ajuns prea departe. De exemplu, genele unui peşte pot fi transferate la o plantă de tomate sau la o căpşună pentru a le conferi rezistenţă sporită la temperaturi foarte scăzute. Plantele obţinute prin astfel de tehnici de inginerie genetică sunt fo