Dintre toate sporturile, este greu de numit un altul care să-şi ucidă legendele cu atâta sânge rece precum o face ciclismul. Câţi dintre dumneavoastră n-au zâmbit, oare, cu
Dintre toate sporturile, este greu de numit un altul care să-şi ucidă legendele cu atâta sânge rece precum o face ciclismul.
Câţi dintre dumneavoastră n-au zâmbit, oare, cu subînţeles, atunci când jurnalele sportive transmiteau ştirea suspendării lui Ricardo Ricco din Le Tour, urmată de retragerea întregii echipe Saunier Duval?
Mulţi şi-or fi spus atunci că, într-adevăr, este minunat să vezi Franţa din viteza bicicletei, dar că în spate se află atâta ortavă încât până şi fotbalul nostru mioritic se dovedeşte mai uşor digerabil. Şi au manevrat repede butoanele telecomenzii, căutând ştirile despre ultimele transferuri interne.
Time out! E momentul să facem un pas înapoi şi să ne gândim dacă nu cumva frazele pe care ne-am obişnuit să le luăm drept adevăruri indiscutabile suportă unul sau mai multe semne de întrebare. De exemplu, ideea potrivit căreia ciclismul este un sport cu totul şi cu totul contaminat. Dar oare am văzut şi faţa cealaltă a monedei?
Dintre toate sporturile, este greu de numit un altul care să-şi ucidă legendele cu atâta sânge rece precum o face ciclismul. Poate doar atletismul. Poate... În definitiv, excluderile din Le Tour ne arată şi că sita este atât de deasă încât cei contaminaţi n-au aproape nicio şansă de a trece. Cu o sită mai rară, cu ochi parţial închişi de dragul spactacolului şi al publicităţii, poate că azi am fi avut un tur cu Basso, Landis, Ullrich sau Vinokurov printre protagonişti.
De bună seamă, publicul ar fi fost mai mulţumit, audienţele transmisiilor tv ar fi fost mai mari, paginile ziarelor din întreaga lume ar fi conţinut relatări mai extinse despre tur, sponsorii ar fi fost mai vizibili, banii mai mulţi şi, în consecin