Abia de curand am inteles de ce Polonia a dat lumii un papa. Asta inseamna nu numai ca am ajuns in tara de bastina a lui Ioan Paul al II-lea, ci si ca am trait o experienta cu valoare de revelatie.
S-a intamplat in prima jumatate a lunii iunie, in urma invitatiei pe care mi-a facut-o Forumul Cultural Austriac din Varsovia, la propunerea Institutului Cultural Roman de acolo, de a lua parte la un exclusivist festival international de poezie, intitulat "The Waves of Poetry".
Am pornit din Bucurestiul toropit de caldura cu speranta ca, in cateva ore, la Varsovia ma va intampina o minunata dupa-amiaza boreala, dar si acolo erau 34 de grade la umbra, asa ca n-am regretat deloc faptul ca, spre seara, autobuzul Forumului ne-a transportat afara din oras, la Radziejowice, unde am fost cazati intr-un vechi si vast conac boieresc asaltat de verdeata.
Dar nu despre minunatul festival va voi vorbi aici, ci despre experienta pe care am trait-o pe 11 iunie, cand am fost imbarcati cu destinatia Lowicz. Acest oras de 30.000 de locuitori gazduieste in respectiva zi o procesiune absolut grandioasa, prilejuita de Corpus Christi, importanta sarbatoare a lumii catolice.
Cand am ajuns noi, ceremonia incepuse, asa ca nu ne-am putut apropia la mai mult de o suta de metri de catedrala dinspre care se revarsa in strada o veritabila armata a lui Dumnezeu. Vreme de o jumatate de ceas, prin fata noastra au defilat sute de credinciosi, intr-o ordine desavarsita, urmand un scenariu indelung exersat. Evenimentul este atat de viu si de pitoresc, incat revista "National Geografic" a scris despre el inca din anii 30 ai secolului XX. Imbracate in costume traditionale, intens colorate si lucrate cu maiestrie, grupuri-grupuri de localnici inainteaza sub calauzirea unor stindarde la care sunt conectate prin veritabile cordoane ale credintei. Unui grup de varstnici ii ur