Iesirea din izolare nu se poate realiza doar printr-un dialog dintre o cultura mica si una mare. Ci prin acceptarea unor modele dominant/ dominatoare. Prin urmare, prin acceptarea unor forme de "neocolonialism literar". Se spune ca in spatele fiecarui scriitor de succes occidental lucreaza douazeci-treizeci de oameni. Astfel, scriitorul devine o "intreprindere" producatoare de profit. El dispune de secretari, de manageri, de computere, iar in cazul in care produce best-seller-uri in serie, are angajati o armata de "negri' care scriu sau completeaza ce gindeste el. De cele mai multe ori, scriitorul de succes nu exista decit ca marca: marca a fost aplicata deasupra produsului finit si astfel a aparut un nou roman al, sa zicem, lui James Clavell, John Fowles, Eric V. Lustbader sau un nou roman al lui J. K. Rowling, autoarea celebrului Harry Potter. Aparitia cartii este precedata de propaganda pe masura. Apar recenzii in ziare importante, cartea este comentata la diferite posturi de radio si tv. Are loc ceea ce se numeste promovarea pe piata a noului produs literar... Masina de propaganda nu se opreste aici. Dupa editare, se trece la o alta etapa: ecranizarea. Iar dupa ecranizari apar o serie de produse tip care poarta sigla operei. Produse Harry Potter, de pilda. Scriitorul de best-seller-uri se adapteaza cerintelor pietei. Iar piata, la rindul ei, se adapteaza la noua realitate (fictiune) produsa de autor. Se creeaza astfel o relatie de interdependenta intre autor si masa cititorilor. Subconstientul colectiv cere un anumit produs literar. Scriitorul intuieste care sint cerintele publicului si vine in intimpinarea lor. Autorii de succes americani sau occidentali scriu pe banda rulanta. Foarte rar produc si ceea ce se cheama unicat. Adica opera artizanala. Computerul ii ofera autorului toate datele necesare pentru scrierea unei carti. Prin intermediul sau, best-seller-is