Actul normativ care reglementeaza impozitarea avantajelor in natura nu ingradeste decizia patronilor cu privire la cheltuielile facute de angajati Desi a riscat nenumarate controverse, impozitarea avantajelor in natura, reglementata prin Ordonanta 7/2001, este in avantajul firmelor care doresc sa-si reduca cheltuielile. Nici salariatii nu vor avea insa de suferit, atita timp cit limita impusa, in functie de necesitatile societatii, este rezonabila si se delimiteaza clar avantajele de care salariatul poate beneficia. "Impozitarea avantajelor in natura constituie un avantaj pentru angajator, atunci cind acesta doreste delimitarea cheltuielilor facute de salariati in scop personal, in vederea obtinerii profitului scontat. Din analiza actelor normative nu rezulta nici o limitare a cheltuielilor care reprezinta avantaje impozabile pentru angajati. Decizia si limitele de acordare a acestora apartin in exclusivitate angajatorului, prin emiterea unei hotariri a administatorului sau consiliului de administatie. Iar daca acest barem este unul nelimitat, atunci nu exista nici o problema", a precizat Elena Cenusa, sefa biroului de Metodologie si Administrarea Veniturilor Statului din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Vrancea. Doar depasirea limitelor de cheltuieli prevazute de angajator (la combustibili sau convorbiri telefonice, spre exemplu) constituie avantaj pentru angajati. Acestea se evalueaza si fie se cumuleaza veniturilor salariale din luna respectiva, in vederea impozitarii, fie angajatul va trebui sa restituie suma reprezentind cheltuiala in interes personal. Aceasta varianta se realizeaza prin intermediul casieriei, unitatea eliberind o chitanta in schimbul contavalorii avantajelor respective. "Procedurile de impunere a avantajelor nu necesita un timp de lucru suplimentar, deoarece, in conditiile in care acestea se cumuleaza cu veniturile din salarii, el