În acest weekend are loc Săptămâna Modei de la Paris. Este şi ultima din acest an.

Dintre cele patru evenimente, cel din urmă este şi cel dintâi, fără nicio exagerare. Toţi clienţi, toţi jurnaliştii, toţi designerii şi creatorii de modă, toate soţiile mai mult sau mai puţin importante, toate cântăreţele şi toţi actorii vor fi acolo. Sau vor vrea să fie, dat fiind că sălile au câteva sute de locuri, iar ei sunt mii. Şi toţi vor asista la un nou verdict al modei. Pentru că întotdeauna, negreşit, există unul.

Anul acesta, moda încearcă să spună, din nou, că vremurile pe care le trăim pot şi trebuie să fie depăşite, măcar prin atitudine. Desigur că e o butaforie uşor hilară să propui măsuri anticriză prin rochii din perle, în valoare de zeci de mii de euro. Dar ideea în sine, după ce dai la o parte toate raţionamentele comerciale şi cojeşti stratul de marketing, este adevărată şi sinceră.

Pentru că dacă iei focusul de pe rochia din perle a lui Armani şi arunci o privire de ansamblu pe întreaga lui colecţie, şi nu doar pe a lui, îţi dai seama că de câteva sezoane încoace se propune un tip de atitudine şi nu de material. Se propun stări, nu haine. Armani a ales eleganţa, Marc Jacobs a votat pentru naturaleţea simplităţii, iar Jil Sander pentru nevoia de ludic. Designerii par să fi învăţat din toată criza asta un alt tip de comunicare cu publicul, dar mai ales, cum să răspundă prin haine unor nevoi umane existente în fiecare dintre noi. Urmează să vedem ce zice şi Parisul.