O femeie superbă are un accident grav: maşina ei se ciocneşte cu a unui bărbat. Din maşinile lor au mai rămas nişte epave. Se târăsc afară din grămezile de fiare şi femeia intră în vorbă:
- Dumneavoastră sunteţi un bărbat, iar eu o femeie. Uitaţi-vă puţin la maşinile noastre. N-a rămas nimic din ele şi totuşi noi nu avem nici o zgârietură. E un semn că Dumnezeu a vrut să ne întâlnim şi să devenim prieteni.
- Sunt de acord, răspunde bărbatul flatat. Trebuie să fie un semn.
După un moment de tăcere, femeia continuă:
- Ia uitaţi, încă un semn. Toată maşina mea e făcută praf, dar sticla de vin din interior este intactă. Dumnezeu a vrut, cu siguranţă, să bem în cinstea acestei şanse de a fi rămas în viaţă şi de a ne fi întâlnit...
Ia sticla şi o întinde omului. Bărbatul o deschide suspicios şi, până la urmă, bea jumătate din ea şi o întinde femeii înapoi.
Ea o ia, îi pune dopul la loc şi o dă din nou bărbatului.
- Dumneavoastră nu vreţi? întreabă acesta mirat.
- Nu... Eu cred că o să aştept poliţia.
O femeie superbă are un accident grav: maşina ei se ciocneşte cu a unui bărbat. Din maşinile lor au mai rămas nişte epave. Se târăsc afară din grămezile de fiare şi femeia intră în vorbă:
- Dumneavoastră sunteţi un bărbat, iar eu o femeie. Uitaţi-vă puţin la maşinile noastre. N-a rămas nimic din ele şi totuşi noi nu avem nici o zgârietură. E un semn că Dumnezeu a vrut să ne întâlnim şi să devenim prieteni.
- Sunt de acord, răspunde bărbatul flatat. Trebuie să fie un semn.
După un moment de tăcere, femeia continuă:
- Ia uitaţi, încă un semn. Toată maşina mea e făcută praf, dar sticla de vin din interior este intactă. Dumnezeu a vrut, cu siguranţă, să bem în cinstea acestei şanse de a fi rămas în viaţă şi de a ne fi întâlnit...
Ia sticla şi o întinde omului. Bărbatul o deschide suspicios şi, până la urmă,