Prezenţa la urne a fost mai mare decât la prezidenţialele din 2004, când a candidat actualul preşedinte, Vladimir Putin Candidatul Kremlinului, Dmitri Medvedev, a câştigat ieri, după

Prezenţa la urne a fost mai mare decât la prezidenţialele din 2004, când a candidat actualul preşedinte, Vladimir Putin

Candidatul Kremlinului, Dmitri Medvedev, a câştigat ieri, după cum era de aşteptat, alegerile prezidenţiale ruse, încă din primul tur de scrutin. Potrivit rezultatelor parţiale comunicate de Comisia Electorală Centrală, acesta ar fi obţinut 64,55 la sută din voturi. Ruşii au venit în număr mare la vot spre a "ratifica" alegerea făcută de Putin, pentru ca fotoliul prezidenţial să fie ocupat de Dmitri Medvedev (poreclit "Ursul").

Unii dintre alegători şi-au exprimat dezgustul faţă de acest scrutin pe care l-au considerat jucat dinainte. "La ce bun să merg la vot? Regimul actual nu mă satisface şi opoziţia nu are decât marionete. Nu există nimeni pentru care aş putea vota", declara Anna, de 35 de ani, din Sankt Petersburg, oraşul natal al lui Putin şi Medvedev. Cu toate acestea, prezenţa la urne a fost mai ridicată decât la alegeri parlamentare din decembrie şi la prezidenţialele din 2004.

Medvedev şi Putin vor forma un tandem, preşedinte-premier, cu un viitor incert, susţin unii analişti, care se întreabă care dintre cei doi va conduce. Constituţia dă majoritatea prerogativelor şefului statului, dar Putin dispune, măcar deocamdată, de susţinerea serviciilor secrete. În faţa atâtor incertitudini, ruşii s-au limitat la a consulta pe internet predicţiile astrologului Pavel Globa, o celebritate naţională, pentru care Medvedev "nu va fi o personalitate slabă şi sub controlul cuiva". Într-un astfel de scenariu, continuitatea politică şi economică oare va fi păstrată?, se mai întreabă comentatorii politici.

Ruşii s-au dus ieri la urne împărţiţi