Premierul ceh, Mirek Topolanek, a carui tara asigura presedintia Uniunii Europene, a sustinut ieri ca, daca livrarile de gaze rusesti catre Europa "nu vor fi reluate pana maine (astazi - n.n.), va exista o interventie mai ferma a UE".

Insa ce poate insemna "interventie ferma" in termenii diplomatiei si ce poate face Uniunea in fata deciziei Rusiei? In ceea ce priveste Romania, putea face ea mai mult pentru a nu fi afectata?

"Problema este mult mai complicata. In ceea ce priveste presiunile asupra Rusiei acestea pot fi facute mai degraba la nivel bilateral decat la nivelul UE. Insa cred ca nu va fi nevoie pentru ca intr-o zi-doua criza se va sfarsi. Rusia pierde si ea o groaza de bani, pentru ca aceste contracte de livrare de gaze contin clauze de retorsiune. Nu este nevoie sa dai Rusia in judecata. Penalizarile vin din nerespectarea contractelor", crede ministrul roman de externe Cristian Diaconescu.

"La nivel politic, Uniunea Europeana in ansamblu nu poate face decat sa convoace un consiliu. Ca masuri de retorsiune pot fi adoptate unele masuri care sa blocheze proiectele rusesti, pentru ca si rusii au interese in UE. Daca cu ocazia consiliului de care vorbeam se constata ca s-a incalcat un acord comercial, pot fi luate aceste masuri", spune, la randul sau, fostul premier si fost ministru de externe Petre Roman. Ce inseamna acele masuri mai ferme de care vorbeste UE? "In termeni diplomatici 'ferm' inseamna dur. Termenii diplomatici obisnuiti sunt 'vom examina', 'vom adopta'. Cand spui 'ferm', deja nu mai este vorba despre un limbaj diplomatic, inseamna aproape 'ochi pentru ochi'", afirma Roman.

Europarlamentarul Daniel Daianu afirma: "Trebuie facuta o distinctie intre ceea ce trebuie facut pe termen foarte scurt, ca management de criza, si gandirea unei politici comunitare strategice, care sa raspunda realitatilor din domeniul energetic. Pent