Mai e o săptămână până la Maratonul București. Piciorul mă doare din ce în ce mai tare, alerg din ce în ce mai bine și am ajuns la greutatea optimă, 79 de kilograme la 1,83 de metri.
Problema mea e că nu știu cum să țin în echilibru aceste tendințe. Adică, cum să continui să alerg și cum să-mi vindec piciorul și cum să-mi păstrez greutatea fără să-mi pierd forța. De fapt, nu pot. În ultima săptămână o s-o las mai moale și sper ca piciorul să reziste în timpul cursei.
De fapt, niciodată nu m-am simțit pregătit sută la sută înainte de o cursă. Sper să vină și ziua aceea.
În sfârșit, traseul schimbat a fost anunțat. E unul OK. Epicentrul cursei s-a mutat în Piața Alba Iulia. De acolo se va da startul și acolo e și linia de sosire. Se aleargă tot patru ture de câte 10,5 kilometri, dar, un mic avantaj e faptul că s-a renunțat la urcatul dealului de la Marriott. Cu această schimbare, cursa ar trebui să fie un pic mai rapidă.
Am ajuns în fața celui de-al nouălea start într-o cursă de maraton. Și au trecut patru ani. Când am început să mă antrenez pentru prima cursă, să ajung aici era doar un vis. De atunci m-am schimbat mult. Pasiunea mea pentru alergare a crescut și sper să pot merge mai departe.
E a patra ediție a maratonului de la București. Am alergat în toate celelalte și sper s-o pot face în fiecare an de aici încolo, măcar până la a 40-a ediție.
Îi invit pe toți pasionații de mișcare să ia startul duminica viitoare într-una din cursele organizate în acea zi. Va fi o experiență de neuitat.
Mai e o săptămână până la Maratonul București. Piciorul mă doare din ce în ce mai tare, alerg din ce în ce mai bine și am ajuns la greutatea optimă, 79 de kilograme la 1,83 de metri.
Problema mea e că nu știu cum să țin în echilibru aceste tendințe. Adică, cum să continui să alerg și cum să-mi vind