Larvele muştei de oţet consumă alcool ca să se protejeze împotriva paraziţilor mortali. Se credea că Drosophila melanogaster, cunoscută ca musca de oţet, este cam 'alcoolică'. De fapt ea practică automedicaţia - cel puţin aşa sugerează cercetările unei echipe de entomologi americani de la Universitatea Emory din Atlanta, citaţi de Le Point si de Agerpres.
Potrivit rezultatelor studiului lor, publicate în revista ştiinţifică Current Biology, această muscă, sau mai bine zis, larvele ei, consumă lucruri foarte alcoolizate - fructe în putrefacţie, struguri fermentaţi - ca să scape de paraziţi periculoşi. Viespile au supărătorul obicei de a-şi depune ouăle în larvele de drosophila. Crescând, micile viespi se hrănesc cu ele, mâncând din interior larvele muştei. În faţa acestui pericol, fatal pentru aproape 100% din larvele ei, drosophila şi-a clădit strategia de supravieţuire, bazându-se pe unul din avantajele ei: ea rezistă mult mai bine la alcool decât insectele care o atacă! Datorită unei enzime specifice, organismul ei poate detoxifia etanolul, astfel încât acesta poate constitui 4% din hrana ei, fără risc pentru sănătate. Acest avantaj este şi mai dezvoltat la larve.
Potrivit experienţelor desfăşurate de cercetători, consumul de etanol are două efecte: unul preventiv şi celălalt curativ. Pe de o parte, se pare că viespile depun mai puţine ouă în larvele de drosophila foarte alcoolizate. Pe de cealaltă parte, la larvele de muscă deja infestate, paraziţii care consumă mult alcool au probleme de dezvoltare, malformaţii adesea mortale. Astfel, gradul de supravieţuire al larvelor de drosophila contaminate se îmbunătăţeşte - circa 60% din cazuri. Larvele au tendinţa să consume mai mult alcool de îndată ce se ştiu infectate.
Dar o specie de viespe, specializată în atacarea muştei de oţet, are tendinţa să se adapteze. Larvele ei rezistă tot mai b