Psihologul Daniel David, şeful Catedrei de psihologie clinică şi psihoterapie de la UBB, a explicat pentru agenţia Mediafax comportamentul protestatarilor, al jandarmilor şi prin ce diferă manifestaţia din Capitală de cele din provincie.
Psihologul spune că evoluţia manifestaţiilor depinde de modul în care vor reuşi să se coalizeze pe un singur scop comun: "Dacă mulţimile care au scopuri diferite reuşesc să găsească un scop superior, care să le mobilizeze în aceeaşi direcţie, atunci aceste manifestaţii vor continua. Dacă au un scop comun, atunci ar putea atrage masa mare a populaţiei, care încă nu a venit, pentru că nu ştie pentru ce să vină: pentru taxa auto, pentru Roşia Montană, pentru căderea preşedintelui sau a Guvernului sau pentru Legea sănătăţii. Dar, dacă se coalizează pentru un scop comun, cum ar fi alegerile anticipate sau să nu se comaseze alegerile, un scop politic important comun, atunci protestele vor continua", a spus Daniel David.
Un protest, mai multe mulţimi
Daniel David a explicat că, în cazul unor proteste de stradă, apare un amestec de mulţimi şi grupuri, mulţimea reprezentând un număr de indivizi care sunt adunaţi prin prisma unor scopuri şi dorinţe mai mult sau mai puţin stabile.
"Am avut ca tipologii diverse mulţimi, orientate unele pe probleme politice sau pe alt tip. Avem mai multe mulţimi pentru că nu au aceleaşi scopuri. Unii au ca scop Legea sănătăţii, alţii cer căderea Guvernului sau demisia preşedintelui, salvarea Roşiei Montane, majorarea pensiilor sau anularea taxei auto. Sunt mulţimi diferite, dar ghidate de legea uniformităţii. Indivizi care au un scop comun tind să reacţioneze şi să aibă reacţii comportamentale în concordanţă cu scopul respectiv”.
“Alt om”, în mulţime
“Unii dintre ei, aflaţi într-un alt context, nu ar avea comportamentul pe care îl au într-o mulţime, fi