Negocierile cu FMI, în urma cărora vor fi stabiliţi şi parametrii privind noul acord de tip preventiv, se apropie de final, însă condiţionalităţile rămân un mister, Guvernul şi Banca Naţională evitând să facă publice informaţii privind poziţia părţii române în discuţiile cu organismele internaţionale.

Dacă la acordul parafat în primăvara anului 2009 obiectivul a fost asigurarea stabilităţii sistemului financiar şi reducerea deficitului bugetar, acum accentul se mută pe eficientizarea statului. Iar din puţinele declaraţii reiese că privatizarea companiilor de stat este din nou în vârful listei de priorităţi.

Misiunea comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a început în 25 ianuarie a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se analizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010, vizita urmând să se încheie în data de 8 februarie.

Guvernul negociază cu FMI încheierea unui nou acord, cu o durată de doi ani, prin care să finalizeze reformele structurale, luând în calcul şi că această înţelegere va cuprinde anul electoral 2012, potrivit unor surse oficiale.

Dacă până la această evaluare, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, nu evita întrebările jurnaliştilor şi făcea declaraţii la încheierea tuturor rundelor de discuţii avute la BNR sau la diverse ministere, acum Franks a evitat să facă comentarii.

Puţinele informaţii legate de negocieri au apărut pe surse sau au fost transmise de miniştrii cu care delegaţia FMI - CE s-a întâlnit, de reprezentanţii patronatelor sau ai sindicatelor.

Una dintre concluziile discuţiilor este că firmele de stat vor fi mai mult în vizorul FMI în perioada următoare, având în vedere nivelul ridicat al arieratelor.

La evaluarea precedentă din toamna anului 2010 Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, a amintit că un domeniu în care evoluţiile au con