1 Mai se sarbatoreste de multe sute de ani, chiar daca la inceput nu era vorba nici de all inclusive si nici de pajisti pline cu mititei. 1 Mai

Sursa imagine: rtv.net

In perioada precrestina 1 mai era o sarbatoare importanta a venirii verii pentru multe dintre popoarele vechii Europe.

Romanii sarbatoreau Flora, in vreme ce germanicii asezau la 1 mai celebra Noapte Walpurgica.

Celtii marcau momentul prin Beltane.

Toate aceste sarbatori erau legate, intr-un fel sau altul, de ideea renasterii naturii, marcata nu de putine ori prin bautura, dans dezlantuit sau sex.

Odata cu raspandirea crestinismului, aceasta traditie a lui 1 mai e treptat abandonata.

Desi pana in zilele noastre mai exista, in Europa si America, grupuri „pagane” care marcheza momentul prin unul sau altul din vechile ritualuri.

Incepand din secolul XXI, mai capata si o semnificatie social-politica si devine si Ziua Mondiala a Muncitorilor (sau a muncii).

Peste 80 de tari au declarat 1 mai ca sarbatoare nationala.

E momentul in care partidele de stanga si sindicatele organizeaza petreceri in aer liber sau mari demonstratii.

1 mai e oficial Ziua Muncii din 1891, cand al doilea Congres al Internationalei Socialiste a recunoscut-o ca sarbatoare anuala.

Data a fost aleasa pentru a comemora masacrul petrecut la Chicago, in 1881.

Atunci, in piata Haymarket, politia a deschis focul asupra membrilor de sindicat care demonstrau pentru o zi de lucru de opt ore.

Au murit si muncitori si politisti, cei din urma victime ale erorilor de tir ale colegilor lor. Se pare ca incidentul a fost provocat de o persoana ramasa necunoscuta care a aruncat o bomba catre politisti.

Cu toate astea, sindicatele americane sarbatoresc oficial Labour Day, Ziua Muncii, in septembrie.

In 1955 Biserica Catolica s-a adaptat si a declarat 1 mai zi a Sfantului