Articolul publicat ieri de Cornel Banpe tema proiectului de modificare a Codului Muncii a produs o suma de reactii interesante din partea cititorilor. Reproducem mai jos comentariul semnat "Tudor" care aduce in dezbatere o dilema interesanta din punct de vedere al politicilor publice: in ce masura binele angajatului si ce al angajatorului deopotriva pot fi obtinute strict legiferand indiferent de conditiile concrete ale "pietei":

"Cred ca nici o analiza nu poate fi valabila daca nu ia in considerare macar in mod elementar contextul. Simpla inventariere in vid a unor retete de stanga sau de dreapta care au functionat sau nu au functionat la un moment dat nu poate duce nicaieri, in afara de cazul in care contextul situatilor inventariate este identic sau macar foarte apropiat de contextul la care se propune aplicarea. Pe de alta parte contextul inseamna mult mai mult decat simpla inventariere a pendularii intre ideologiile de dreapta si cele de stanga in recenta istorie europeana.

Sa le luam pe rand. Aud deja de 2 ani cel putin teza stimularii consumului prin protejarea locurilor de munca. Aceasta teza este valabila, dar numai in contextul unei economii dezvoltate care are probleme de supraproductie. Doar intr-un asemenea caz are sens sa incurajezi consumul ca sa tii motoarele economiei in functiune. In Romania, incurajarea consumului inseamna in primul rand cresterea importurilor si dezechilibrarea balantei de plati. Romania nu poate acoperi prin productie cererea interna, ba mai rau, in urma unui dezechilibru mental cronic, publicul roman refuza cu incapatanare sa cumpere marfa autohtona. In alte vremuri problema ar fi putut fi rezolvata prin politici protectioniste, dar acum nu mai avem dreptul sa facem asa ceva. Deci singura solutie ramane sa-i luam cumparatorului banul din mana, de vreme ce s-a dovedit iresponsabil in cheltuirea lui.

Pe de alt