Fără să ştie nimic despre "Mişcarea de rezistenţă" lansată de Jurnalul Naţional, un reputat scriitor şi critic de artă francez pledează pentru o mişcare socială de protest la adresa avalanşei de violenţă şi prost-gust care ameninţă să corupă ireversibil lumea în care trăim. Serge Fauchereau crede că tirania agresivă a mass-media şi modelele nocive pe care le propagă se află la originea crizei de valori care afectează azi Europa.

Deşi este un fin cunoscător al culturii româneşti (exeget al lui Lucian Blaga şi Tristan Tzara), Serge Fauchereau nu a vorbit nimic despre România. Şi totuşi, problemele care îl frământă par desprinse din actualitatea noastră imediată: degradarea educaţiei, colapsul sistemului de învăţământ, mirajul internetului, prăbuşirea exigenţelor faţă de generaţiile modelate mai degrabă de televizor decât de şcoală şi de familie. Da, se întâmplă şi la case mai mari.

Serge Fauchereau constată o realitate alarmantă: "Se pare că tinerii devin din ce în ce mai reticenţi faţă de orice tip de ucenicie care nu este rapidă şi imediat gratificantă. Mulţi dintre ei cred, la fel ca unul dintre «preţioşii» lui Moličre, că «oamenii de calitate ştiu totul, fără să fi învăţat vreodată ceva». Se amăgesc că ar exista un fel de cunoaştere înnăscută, spontană". Fauchereau citează o anecdotă a eseistului american Allen Tate. Întrebând o cunoştinţă dacă ştie să cânte la vioară, acesta a primit următorul răspuns: "Nu pot spune, n-am încercat niciodată".

Cum s-a ajuns la această mentalitate bizară? Serge Fauchereau explică: "Nu este uşor să trezeşti şi să reţii interesul tinerilor într-o societate care dispune de mijloace puternice de a-i modela «altfel», potrivit unor valori atractive, care nu necesită nici un fel de cunoaştere.

În Franţa, numeroşi responsabili din învăţământ, încurajaţi de cea mai înaltă autoritate a statul