Pentru cine încă nu a înţeles cum gândeşte Crin Antonescu, aducerea lui Klaus Johannis pe o funcţie de conducere în PNL este o manevră în războiul rece din USL dintre PNL şi PSD. În realitate, acesta nu este decât obiectivul secundar al lui Antonescu. Obiectivul principal este anihilarea PDL, iar Johannis este cel mai potrivit cal troian pentru a distruge cetatea pedelistă din Transilvania.

Crin Antonescu nu ştie o groază de lucruri. Nu ştie limbi străine, nu ştie politică externă, nu ştie mai nimic despre valorile liberalismului clasic şi despre domnia legii şi nu ştie să se comporte democratic. Nu are absolut nicio dimensiune etică, fiind din acest punct de vedere, chintesenţa politicianului perfect amoral “marca” PNL. Dar Crin Antonescu ştie un lucru foarte bine. În pofida succesului USL la alegerile din decembrie şi a celui mai bun scor obţinut din 1990 încoace, PNL se află într-o situaţie precară şi atâta vreme cât Traian Băsescu rămâne un actor politic important, iar PDL, eventual trecut printr-un proces de reformă, rămâne o alternativă pe partea dreaptă a scenei politice, PNL este în pericol. Crin Antonescu ştie foarte bine că nu îşi poate permite să prindă declinul inevitabil şi dispariţia USL în alianţă cu PSD pentru că, în acel moment, PNL va risca să dispară. În 2000, PNL s-a salvat in extremis ieşind din CDR şi trădându-i pe ţărănişti, iar Crin Antonescu ştie că de data aceasta PNL nu va mai fi la fel de norocos. PSD îşi poate permite o guvernare proastă şi un recul sever pentru că este fostul Partid Comunist, solid ancorat în societatea românească, şi are puterea de a supravieţui unor furtuni politice. PNL nu îşi permite acest lux. De aceea, cu cât PNL devine mai rapid autonom faţă de PSD, cu cât capătă mai rapid suficientă forţă pentru a face faţă colosului în umbra căruia se veştejeşte acum, cu atât mai bine. Dar pentru ca acest lucru