Dedicând-o mentorilor săi şi pornind de la un citat din Sigmund Freud: „Omul are nevoie de un vis, ca să suporte realitatea“, autorul, Viorel Şerban, bine-cunoscutul profesor de diabet şi boli de nutriţie, parcurge un lung, dificil şi complicat excurs prin destine, traversând lumi de o complexitate unică şi stânci greu de escaladat, pe care, în final, reuşeşte să le străbată cu succes datorită unei culturi, întâlnită rar în zilele noastre. (...)
Publicitate Discursul său, portretele, caracterele, întâmplările ce compun volumul LOC DE TRĂIT, LOC DE MURIT n-au nimic din ceea ce s-ar putea numi caricaturizare sau ironie. Totul este expresia sobrietăţii gândirii profunde, presărată din loc în loc cu duioşie şi iubire de oameni. Mă gândesc îndeosebi la acele pagini dedicate, fără îndoială, celor aflaţi în suferinţă, familiilor acestora şi nevoii acute de compasiune, sentiment fără de care medicina n-ar putea depăşi simulacrul. Nu lipsesc din cele peste 300 de pagini nici reflecţiile şi grija aproape apostolică faţă de generaţiile ce vin, de responsabilitatea faţă de acestea şi destinul unităţilor sanitare, aflate în prezent în mare suferinţă în România. Iar acestea din urmă fără accente de revoltă şi anarhie, ci cu durerea unei suferinţe surde ce se vrea nu numai exprimată. (...)Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Dedicând-o mentorilor săi şi pornind de la un citat din Sigmund Freud: „Omul are nevoie de un vis, ca să suporte realitatea“, autorul, Viorel Şerban, bine-cunoscutul profesor de diabet şi boli de nutriţie, parcurge un lung, dificil şi complicat excurs prin destine, traversând lumi de o complexitate unică şi stânci greu de escaladat, pe care, în final, reuşeşte să le străbată cu succes datorită unei culturi, întâlnită rar în zilele noastre. (...)
Publicitate Discursul său, por
