O dezbatere politică fierbinte va fi generată de modelul de impozitare pentru care va opta România în domeniul pensiilor. Este necesară vreo modificare în acest sens, corelată cu reforma sistemului public de pensii? Eu spun categoric da. Dacă nu toţi îmi împărtăşesc opţiunea, am certitudinea că în cel puţin două puncte suntem cu toţii de acord: bătrâneţea nu trebuie să fie sinonimă cu sărăcia şi munca trebuie stimulată. Munca multă înseamnă contribuţii mari, iar ele trebuie recompensate cu pensii mari. Înainte să cernem opiniile pro şi contra privind mărimea pensiilor şi vârsta de pensionare pe care şi le pot permite românii, concluziile consultărilor publice ce vor urma, iată pentru ce sisteme de impozitare au optat statele membre ale UE.
De pildă, Bulgaria, Slovacia şi Lituania nu impozitează defel pensiile. Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Cipru, Malta sau România nu impozitează pensiile cele mai mici. În schimb, Franta, Spania, Irlanda sau Olanda impozitează inclusiv cele mai mici pensii cu cote între 5,5% (Franta) şi 33,5% (Olanda).
Aproximativ jumătate din statele europene includ pensiile în categoria veniturilor şi le impozitează ca atare, în marea lor majoritate cu cote progresive. Adeseori, cele mai inalte trepte de impozitare depăşesc 40%. Se ridică chiar la 52% pentru cele mai mari pensii în Olanda. Celelalte state aplică reguli specifice de impozitare bazate, de obicei, pe anumite trepte de pensii care se pot modifica de la un an la altul.
Să nu omitem însă ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar, iar reforma actualelor sisteme de pensii este pe agenda europeana cu rang de prioritate zero. O dezbatere publica a fost lansata de catre Comisia Europeana pe 7 iulie 2010.
Să lamurim pe indelete aceste aspecte.
I. Pensiile nu se impozitează în
