Cu o datorie publică de 40% din PIB, deficite în scădere şi cu un leu stabil, vom reuşi să respectăm criteriile mai bine decât alte ţări. Sursa: CODRIN PRISECARU
Chiar dacă apartenenţa la zona euro nu mai este o garanţie a stabilităţii, aderarea la acest club select are implicaţii comerciale, bancare şi de nivel de trai deloc de neglijat. Iată de ce, atunci când vorbesc despre adoptarea monedei euro în termenul asumat 2015, oficialii susţin cu tărie, indiferent de culoarea politică, faptul că trebuie să îndeplinim criteriile de convergenţă prevăzute în Tratatul de la Maastricht.
Unde ne aflăm
Acesta prevede că, pentru a adera la zona euro, un stat trebuie să ţină sub control inflaţia, dobânzile pe termen lung, să aibă un curs de schimb stabil în raport cu euro, un deficit bugetar sub 3% din PIB, iar datoria publică să fie de cel mult 60% din PIB.
Vestea bună este că, peste un an şi jumătate-doi, România ar putea să fie printre puţinele ţări care vor reuşi să respecte criteriile de la Maastricht, a declarat, ieri, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
"Cred că vor conta foarte mult criteriile de convergenţă reală", a spus acesta, precizând că principalul motor de creştere economică ar putea fi fondurile europene, nu investiţiile străine.
Un exemplu de succes este Polonia, care a dezvoltat piaţa locală de capital, unde investesc şi fondurile de pensii.
Polonia nu are probleme cu datoria, în schimb deficitul bugetar pe 2011 era estimat la 5,6% din PIB. Noi am încheiat anul cu un deficit de 4,35% din PIB.
Cehia, care are o economie stabilă, cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB, în 2011, nu vrea să adopte euro în următorii ani.
"România ar putea fi printre puţinele ţări care mai respectă criteriile de la Maastricht.“
LUCIAN ANGHEL, economist-şef la BCR
@N
