In interiorul ambiguitatii psihologice as plasa centrul de greutate al crizei civice (de opinie publica) in care ne aflam de ani buni, precum si absenta punctelor etice de reper in conduita colectiva. Tot aici regasim si lipsa de proeminenta a personalitatii la nivelele politice mari. Sint convins ca nici una dintre situatiile de mai jos nu va este, in esenta, straina. In prima, jurnalistul intreaba pe omul politic, cu oarecare repeziciune, dar, in principiu, fara echivocuri sau subtilitati: "Cum comentati cazul X de coruptie din partidul dumneavoastra, recent dezvaluit de presa scrisa si vorbita?" Raspunsul, la rindul lui grabit, lipsit de ezitari vizibile, va suna, cel mai probabil, in felul urmator: "Coruptia ramine problema principala a societatii romanesti de astazi. Asa cum s-a spus in nenumarate rinduri, partidul nostru are ca obiectiv major eradicarea acestui flagel, prin masuri specifice si la obiect. Sint convins ca, intr-un timp relativ scurt, strategiile elaborate de noi in vederea imbunatatirii atmosferei in institutiile de stat vor da rezultatele scontate." In cea de-a doua, cetateanul intra in institutia de stat - cu o treaba anume, foarte frecvent simpla - si se intereseaza cu politete impecabila: "La dumneavoastra se rezolva problemele de tip Y si Z?" "In mod normal nu, intrucit noi sintem excedati de problematica Y prim si Z prim", va veni replica neintirziata a functionarului. "De problemele Y si Z se ocupa departamentul M, momentan inchis, datorita conditiilor climaterice nefavorabile. Prin urmare, ar fi bine sa asteptati redeschiderea sa. Ori daca nu, nu. Problematica Y si Z reprezinta o zona de activitate extrem de delicata." Intr-un alt context, investigatorului suprem al unei eventuale situatii de pedofilie - cu personaje sus-puse implicate - i se cere o lamurire privitoare la probele aduse in incident (i.e. - "Ce credeti despre declaratiile c