În mod obiectiv, trebuie să recunoaştem că istoricul literar I. Oprişan s-a împus ca un eminent exeget al lui B. P. Hasdeu, meritând a fi elogios apreciat. Pe lângă cele două fundamentale monografii, Viaţa lui B.P. Hasdeu sau setea de absolut şi Opera literară a lui B.P. Hasdeu, I. Oprişan ne-a oferit un număr impresionant de ediţii critice consacrate scrierilor plurivalente ale marelui nostru scriitor şi cărturar, din domeniile creaţiei artistice, istoriei, lingvisticii, folcloristicii şi publicisticii. Spirit laborios, dăruit cu pasiune şi competenţă unei imense şi dificile munci de cercetare în bibliotecă, I. Oprişan a luat extraordinara iniţiativă de a readuce la lumină revistele editate de B.P. Hasdeu, în reproduceri facsimilate, scanate şi anastatice, însoţite de substanţiale prefeţe, note, comentarii şi indicii. Este un veritabil act de cultură, al cărui scop principal este acela de a le salva de la deteriorare, prin deasa lor consultare în Biblioteca Academiei Române, şi de a oferi cercetătorilor şi celor interesaţi posibilitatea cunoaşterii lor fără dificultăţi. Constribuţiile majore ale lui I. Oprişan s-au concretizat, mai întâi, în readucerea în circulaţie, la Editura Vestala, a revistelor lui B.P. Hasdeu Foaea de storiă română, din 1859, şi Foiţa de istorie şi literatură, din 1860, pe care le-am prezentat în România literară, nr. 7, din 22 februarie 2007, şi apoi Aghiuţă, din 1863-1864, prezentate în România literară, nr. 21, din 29 mai 2009.

Recent, I. Oprişan a completat patrimoniul publicisticii lui B.P. Haşedeu cu încă două reviste deosebit de importante, apărute tot la Editura Vestala, şi anume România, cu menţiunea "Revistă ebdomadară", editată la Iaşi în 1858-1859, şi Din Moldova (Lumina), editată tot la Iaşi în 1862-1863. Prima revistă a fost tipărită în alfabetul de tranziţie, pentru cititorul mai puţin iniţiat putând fi astăzi,