Opinia publică din România şi Bulgaria priveşte aproape cu indiferenţă repatrierile romilor din Franţa. În România se înregistrează chiar ostilitate faţă de întoarcerea acestui grup social marginalizat, comentează EUobserver, citat de NewsIn.

În Bulgaria, Guvernul, în mod clar îngrijorat că puternica Franţa ar putea bloca aderarea Sofiei la Spaţiul Schengen, ezită să comenteze prea mult repatrierea rimilor.

Măsurile anunţate de Franţa au ocupat prima pagină a ziarelor bulgare, dar Ministerul de Externe a dat publicităţii un singur comunicat, în care a afirmat că un număr "nesemnificativ" de cetăţeni urmează să se întoarcă din Franţa, unde au stat ilegal, adică peste trei luni, au muncit fără permis sau au încălcat alte legi. "Bulgarii trebuie să respecte legile ţării în care trăiesc", a anunţat ministerul.

Potrivit rezervărilor făcute, Franţa reptriază cel puţin 41 de romi bulgari în august şi septembrie. Potrivit lui Vesel Ţcerneva, o purtătoare de cuvânt a MAE bulgar, maxim 50 de persoane urmează să se întoarcă. Un prim grup de 13 a ajuns vineri, fără prea multă atenţie din parte opiniei publice.

Ambasadorul bulgar în Franţa, Marin Raikov, a declarat că nu are sens ca măsurile să fie exagerate şi că nu sunt obişnuite. "Este destul de normal ca o ţară precum Franţa să îşi aplice legile sale şi normele europene", a spus el.

În ceea ce priveşte partidele politice, socialiştii au fost singurii care au reacţionat, respingând sugerstia că aderarea Bulgariei la Schengen ar putea depinde de rezolvare aproblemei romilor.

Cele mai vehemente critici privind expulzarea romilor din Franţa au fost publicate de ziarul Sega, care a numit demersul "cea mai mare deportare în masă după cel de al Doilea Război Mondial".

La fel ca în multe alte ţări est-europene, romii nu sunt agreaţi nici în România. Potrivit datelor oficiale, există circa 500.0