Pe 6 august 2010, Muzeul Ţăranului Român a fost gazda unui interesant eveniment din sfera artelor vizuale, vernisajul expoziţiei The Golden Flat – Ultimul carnaval, a sculptorului Alexandru Potecă. La nivel strict descriptiv, expoziţia reuneşte, într-o idee de instalaţie vizuală, obiecte banale care puteau fi întîlnite (la tot pasul) în casele modeste ale românilor, în anii ’70. Acestea nu sînt prezentate ca atare, ci într-o formă strălucitoare, la propriu vorbind, formă rezultată prin aurire şi patinare. Demersul creează un contrast major între condiţia umilă a obiectelor, gata făcute (ready made) şi forma în care sînt prezentate.Lumea văzută ca teatru baroc Alexandru Potecă a urmat principiul minimei intervenţii, restaurînd „lucrările“ cînd a fost cazul, apoi aplicînd auriri cu foiţă sau spray, patinînd suprafeţele, cu baiţ ori combinaţii ingenioase de ulei sicativat şi diferite substanţe cu proprietăţi „strălucitoare“. Munca artistică a debutat odată cu ideea, metamorfozată pe parcursul celor doi ani de lucru în ceea ce putem vedea pînă pe 26 august la MŢR, continuînd cu o intensă campanie de căutări şi achiziţii, desfăşurată în paralel cu „procesarea“ finală a obiectelor. După Duchamp este însă inconfortabil să te prezinţi în faţa lumii cu obiecte „de-a gata“, a căror funcţionalitate este anulată printr-o asamblare ingenioasă. Trebuie căutată o altă soluţie, care, în cazul nostru, s-a dorit una antropologică. Aurul combinat cu sărăcia şi cu memoria conduce spre ideea dublată de sintagma „amintiri din epoca de aur“, direcţie faţă de care Potecă a simţit în mod inspirat nevoia de a se îndepărta pe cît posibil. Iniţial se gîndise să realizeze un apartament obişnuit al perioadei, prezentat în forma „glamour“. Latura ironică ar fi erodat spiritul artistic, precum şi cea anecdotică. Soluţia a fost pînă la urmă aceea a lumii văzute ca teatru baroc. Artistul a dor