Pot să înțeleg disperarea cu care PDL se agață de „salvatorul” MRU. Cu aproape o lună înaintea unei competiții electorale majore, alegerile locale, să-ți dezerteze generalii, n-ar fi ușor pentru nici o armată. Ce moral mai au trupele, acum în prag de bătălie, când se văd fără comandanți care să-i ducă în luptă? Ca să nu mai amintim de moțiunea de cenzură.
Iar dezertările se țin lanț. Tot unul și una. După prim-vicepreședintele Sorin Frunzăverde, a urmat vicepresedinta Mihaela Popa, senatorii Nicolae Dobra și Sorin Paran, deputatul Marius Dugulescu sunt ultimele dezertări.
Dacă îți fug generalii să se pună la adăpost în alte partide, ceva nu e în regulă acolo, în PDL.
În aceste condiții, toți ochii PDL se îndreaptă rugător către MRU. Salvatorul pe cal alb, care vine miraculos și salvează mireasa din mâinile trădătorilor. Doar că mireasa este cam obosită și nu mai e de mult virgină.
După declarația Monicăi Macovei, că l-ar urma pe MRU într-o nouă mișcare politică, iată și dl Teodor Baconschi se declară dornic să facă același lucru. Pe blogul domniei sale a scris: „ Da, mă voi implica într-o asemenea mișcare, (a lui MRU-nn) dacă ea va căpăta corp și chip. Nu o voi face din afara PDL, ci dinăuntrul acestui partid. E o iluzie să crezi că PDL – cea mai vastă organizație politică de dreapta – dispare la comanda USL sau pentru că un număr de bloggeri intransigenți visează la Albă ca Zăpada. PDL nu e nici imaculat, nici condamnat. Are potențial de reformă și bilanț de partid reformator, care nu s-a temut să țină calea dreaptă în plină furtună a crizei economice. Privit cu spirit critic moderat, PDL a stat și stă de partea bună a baricadei. Că a comis greșeli prin omisiune sau erori de comunicare nu se poate nega”.
Avem de-a face, însă, cu o fractură logică. Nu poți fi în interiorul PDL și să susții o altă mișcare politică, cu care să intri
