Evoluţia aduce avantaje, dar şi dezavantaje, iar noile ameninţări ale sexului „puternic“ poartă nume banale. Stresul, fumatul, sedentarismul şi alimentaţia dezechilibrată afectează tăcut organismul masculin şi fac mai multe victime decât toate războaiele.

Bărbaţii se îmbolnăvesc mai rar decât femeile, dar trăiesc cu 5-6 ani mai puţin decât ele. Gerontologii spun că de vină este genetica. Moştenirea genetică se împleteşte cu influenţele socio-culturale şi cu stilul de viaţă, iar acestea construiesc masculinitatea, dar o şi deformează. Faţă de strămoşii săi îndepărtaţi, de a căror forţă fizică depindea viaţa familiei şi, uneori, a naţiunii, bărbatul de azi petrece ore în şir în faţa biroului, mănâncă pe apucate alimente cu conservanţi şi află de la televizor că ne va fi din ce în ce mai rău. Dacă despre sexul slab se spune că a pierdut din feminitate, ce se întâmplă cu masculinitatea, sub semnul evoluţiei?

După 40 de ani, fiecare bărbat ar trebui să meargă măcar o dată pe an la medic

Stilul de viaţă dezechibrat duce la dereglări hormonale

Mare parte din diferenţele masculin vs. feminin ţin de testosteron, hormon masculin produs în primul rând de testicule. El conferă caracterele sexuale primare şi secundare (deosebirile anatomice, vocea, pilozitatea, masa şi forţa musculară), reglează dorinţa sexuală şi metabolismul. După vârsta de 40 de ani, nivelul de testosteron scade în mod natural, dar producţia lui nu încetează niciodată. Acest lucru face ca bărbaţii să nu treacă printr-un declin similar celui pe care îl reprezintă menopauza pentru femei. În realitate însă, nivelul de testosteron este afectat de factorii de mediu şi de stilul de viaţă. Dacă este dezechilibrat, acesta scade capacitatea organismului de a produce testosteron şi, mai mult, perturbă întregul echilibru endocrin. Consecinţele asupra bărbatului modern sunt m