Sculptorul Peter Jacobi, autor al proiectului pentru Memorialul Holocaustului de la Bucureşti, spune că lucrarea ne apropie de Europa.
Artistului plastic Peter Jacobi, un român de origine germană, născut la Ploieşti, îi revine sarcina să creeze „Memorialul Holocaustului“ în Bucureşti, un monument aflat în faza de proiect, a cărui construcţie a fost sistematic amânată. Primăria Bucureşti face acum ultimele demersuri pentru autorizarea construcţiei. Monumentul, care va fi dedicat tuturor victimelor Holocaustului, va ocupa o suprafaţă de peste 2.800 de metri pătraţi în zona străzilor Lipscani, Anghel Saligny, Mihai Vodă şi Brezoianu.
În aceste locuri vor fi amplasate cinci sculpturi: o încăpere abstractizată, „Steaua lui David“, „Via Dolorosa“, „Roata Ţiganilor“ şi „Coloana“. Artistul, care a ajuns la sfârşitul săptămânii la Bucureşti pentru discuţii cu oficialităţile implicate, vede în biografia sa o justificare solidă pentru această sarcină, iar în noua şi delicata sa „misiune“, un motiv de mare mândrie.
EVZ: Cum aţi primit sarcina de a crea„Memorialul Holocaustului“?
Peter Jacobi: Sunt în primul rând sculptor, fotograf preocupat de al Doilea Război Mondial de mai bine de treizeci de ani. La sfârşitul anilor ’70, am realizat o serie de fotografii cu buncărele, instalaţiile antitanc şi canalele de apărare rămase de pe aşa-numitul Westwall/ Siegfriedlinie, fosta linie de apărare a naziştilor. Am fost preocupat de ororile războiului, de sistemul care l-a condus şi purtat. Din asta s-a născut discursul meu artistic.
În Germania m-am stabilit în Pforzheim, oraş care a fost distrus de bombardamentele britanice în proporţie de 80%. 18.000 oameni au fost ucişi. Aici, în oraş, există un munte, care pare natural, dar care de fapt este un munte de moloz - molozul rămas în urma atacului aerian, un mormânt comun, locul în c