Chiar şi cel mai slab miel are multă grăsime şi, cu cât animalul sacrificat este mai tânăr, cu atât carnea este mai greu digerabilă.

Drob, borş, stufat sau friptură la cuptor ori grătar, toate au ca ingredient principal, de Paşte, carnea de miel, care este, însă, mult prea săţioasă.

"Plăcerea vine şi din mo deraţie, nu doar din ghiftuială. Organismul nu poate suporta o cantitate de grăsimi provenite din preparatele tradiţionale mult mai mare decât de obicei. De aceea, nu trebuie să mâncăm din toate preparatele la o masă, şi tre buie să mai facem şi mişcare", atenţionează prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Nu asociaţi mielul cu cartofii prăjiţi

Cuvântul de ordine pentru masa festivă de Paşte este "miel", însă trebuie să fiţi atenţi că şi cea mai slabă carne de miel are cantităţi semnificative de grăsime şi, cu cât este mai fragedă, cu atât e mai greu asimilabilă.

"Nu se va folosi miel mai mic de 8-10 săptămâni, deoarece este bogat în nucleoproteine (purine) şi multe proteine colagenice greu de digerat", avertizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în ali mentaţie, în cartea "Revoluţie în bucătărie", recent lansată. Carnea nu trebuie împănată nici cu afumături sau slănină pentru că oricum este grasă.

Nici garnitura nu trebuie pusă la întâmplare. Nu asociaţi carnea cu cartofi prăjiţi sau salată orientală. O variantă sănătoasă este salata verde sezonieră, asezonată cu ulei de măsline ori doar cu lămâie, dar şi andivele.

Alimente fără interdicţie

Există şi alimente mai puţin blamate: pasca şi prăjiturile cu fructe. "Pasca făcută din brânză de vaci şi prăjiturile cu fructe cu blat foarte subţire, cât se poate de sărac în zahăr sunt cele mai potrivite pentru această perioadă îngreunată de grăsimi", adaugă Hâncu.