O echipa de cercetatori de la Centrul Medical al Universitatii Columbia a identificat in creierul uman un mecanism care controleaza raspunsul emotional la frica, precum si modalitatea de a-l actiona din exterior, prin stimuli sau inhibitori. La randul lor, japonezii au gasit o molecula cu sediul in hipotalamus, de unde taie apetitul si senzatia de foame acuta. Aproape ca nu exista luna in care sa nu ni se aduca la cunostinta realizari noi din laboratoarele lumii. Aflam astfel despre diverse descinderi in intimitatea cea mai profunda a organismului uman, studiat celula cu celula.

Si nu chiar de amorul artei. Analiza ADN-ului stabileste cu precizie identitati ascunse si pune criminalul in relatie cu victima sa chiar si dupa multi ani trecuti de la savarsirea unui omor. Microcipuri implantate chirurgical tradeaza traseele de migratie ale pasarilor si permit supraveghetorilor de parcuri naturale sa stie in orice moment unde se afla cutare salbaticiune in teritoriul pe care il tin ei sub control. Balenele albastre si uriasii rechini-balena pot fi urmariti prin satelit in deplasarile facute prin mai multe oceane. Biologii culeg astfel date importante despre obiceiurile lor de viata si despre relatiile angajate cu partenerii de specie, atunci cand animalele dovedesc inclinatie spre viata de grup.

Nu exista descoperire noua care sa fie pusa, in declaratiile oamenilor de stiinta, sub alte perspective decat cele generos-umanitariste. Dupa ce soarecii de experienta au luat proportii ori au scazut in greutate, in functie de cum li se injecta in creier molecula nesfatin-1, Masatomo Mori de la Universitatea Gunma s-a grabit sa anunte agentia Reuters ca descoperirea sa va fi folosita in interesul celor 300 de milioane de obezi si al miliardului de supraponderali din lumea actuala. Si descoperitorii mecanismului fricii isi plaseaza studiul sub semnul utilitarul