Hamburgerii, grădinăritul, tenisul şi unele seriale TV nu lipseau din zilele obişnuite ale mitizatului scriitor american. 50 de scrisori şi 4 vederi pe care autorul inegalabilului roman „De veghe în lanul de secară“ i le-a trimis unui vechi prieten din Londra vor fi expuse la University of East Anglia.
Învăluindu-şi existenţa privată într-o aură de nepătruns, J.D. Salinger a stârnit decenii de-a rândul curiozitatea admiratorilor. În lipsa oricăror informaţii despre viaţa lui, speculaţiile au atins cote din cele mai neobişnuite, încurajate fiind de faptul că scriitorul nu a întreţinut niciun fel de contact cu mediul editorial sau cu mass-media.
Mai mult, nu a cedat niciodată înduioşat în faţa zecilor de studenţi care se adunau în faţa casei sale din Cornish, în speranţa că-l vor îndupleca să le vorbească. Necunoscutul a hrănit imaginaţia cititorilor şi a oamenilor de litere, care l-au mitologizat neîncetat, transformându-l pe scriitorul retras la Cornish într-un apostol postmodern al solitudinii.
Dar iată că scrisorile despre care presa internaţională a aflat săptămâna trecută arată un alt Salinger: un american care iubeşte aşa numitele plăceri banale ale cotidianului, fiind departe de a întruchipa geniul plin de dispreţ faţă de treburile trivial-lumeşti.
University of East Anglia a primit prin donaţie 50 de scrisori dactilografiate şi 4 vederi scrise de mână, semnate „Jerry", pe care prozatorul i le-a trimis în perioada 1982-2002 lui Donald Hartlog, un prieten londonez, pe care l-a cunoscut în 1937, când amândoi aveau 18 ani şi studiau germana la Viena. Vechiul amic englez a murit în 2007, iar epistolele au rămas într-un sertar, până când fiica lui s-a hotărât să le doneze universităţii.
Aceasta a povestit pentru cotidianul „The Telegraph": „Scrisorile trădează o mare căldură şi afecţiune pentru tatăl meu, ceea ce contrav