A deturna discutia de la nevoia de reglementare a armelor la problemele de sanatate mintala ale autorilor ultimelor masacre este comod si cu efect garantat: putini au timp sa observe ca ultimele masacre conduse de persoane cu probleme psihice, desi spectaculoase, dramatice si cu ecou fabulous, reprezinta un procent minuscul si irelevant in statisticile sangeroase ale violentei armelor de foc in America. Dupa masacrul din decembrie anul trecut de la Scoala elementara Sandy Hook, cand 20 de copii de clasa intai si sase cadre didactice au fost ucisi de Adam Lanza - un fel de geniu, cam ciudat, care socializa greu, cum il descriau fostii sai colegi de gimnaziu intervievati de CNN -, politica armelor de foc a devenit unul dintre subiectele cele mai fierbinti din spatiul public American. Moartea ingrozitoare a celor 20 de inocenti nu doar ca a fost un prilej pentru a redeschide interminabila dezbatere publica pe sensibila tema a reglementarii armelor in State, ci a creat un val de presiune publica pentru actiune politica. Presedintele Obama, care a ocolit strategic inflamabilul subiect al politicii armelor atat in campanile electorale, cat si in contextul precedentelor masacre din Tucson - Arizona (ianuarie 2011) si Aurora - Colorado (iulie 2012), a desemnat la finalul anului trecut un grup de lucru sub conducerea vicepresedintelui Joe Biden care sa conduca dialogul public cu principalele parti interesate si sa inainteze propuneri de politici publice. Comisia Biden a concluzionat ca e nevoie de reguli dure la nivel federal, cum ar fi impunerea unui control riguros al comertului armelor la toate nivelele, nu doar la dealerii autorizati ca in prezent, si interzicerea pustilor automate: cine vrea doar sa se apere, isi cumpara un pistol, nu are nevoie de mitraliera, declara Biden pe CNN in urma cu cateva zile. In fata acestui "asalt", suporterii infocati ai politicii libere a