Degradarea morală galopantă, de după '89, a ajuns aproape să ne pună în imposibilitatea de a mai distinge borfaşii de oamenii cinstiţi, procurorii de şpăgari, afaceriştii de şmenari, politicienii de mardeiaşi, pe cei care parvin în viaţă prin şarlatanie, prin corupţie, de cei care se ridică prin munca lor cinstită.
Dacă ar fi să facem o radiografie a minciunii în societatea românească de azi, nu trebuie să scăpăm din vedere solidaritatea în minciună. Să fi jefuit tătarii de trei ori în lung şi-n lat ţara, să se fi lăsat lăcustele de trei ori pe pământul înflorit al patriei, tot n-ar fi făcut atâta pagubă pe cât face solidaritatea corupţilor. Molima corupţiei atinge însăşi fibra identităţii sociale şi naţionale. E suficient să privim (uitaţi-vă la tv) personajele de bâlci îngrămădite la petrecerile mondene, la nunţi şi cumetrii ale îmbuibaţilor. Stau neîngrădit cot la cot: politicieni de toate culorile şi şpăgari mai mari sau mai mărunţi, parlamentari, directori de regii cu salarii nesimţite şi alţi căpuşari pe spinarea statului, procuroare mai mult sau mai puţin şpăgare şi paţachine teleaste, artişti de valoare şi manelişti cu zeci de „buboaie” pe degete, moguli neobrăzaţi şi odraslele lor tembele, etc, etc.
Să ne amintim istoria ultimilor douăzeci şi mai bine de ani, ca să vedem că astăzi istoria se repetă. Vă mai amintiţi de Rodica Stănoiu? Spunea ministresa de la Justiţie (cea care “ghida” televiziunea naţională cu ajutorul pupincuristului absolut Şeuleanu): reţelele mafiote sunt transpartinice. Într-adevăr, ramificaţiile oculte sunt monstruoase: oameni de afaceri, judecători, cei din serviciile secrete, politicieni sunt cuprinşi într-un carcinom funest. Vă mai amintiţi botezul nepoatei lui Bercea Mondialu? Un „Godfather” de Slatina, cămătar, evazionist fiscal, interlop, urmărit în dosare de cercetare penală era mână în mână cu naşul Mircea B