Pe 9 octombrie 2007, la câteva săptămâni de la dispariţia în împrejurări suspecte a avocatei Elodia Ghinescu, am filmat în apartamentul în care ea a locuit împreună cu soţul ei, poliţistul Cristian Cioacă. Eram primii jurnalişti care intrau în acea locuinţă, după ce anchetatorii găsiseră, la percheziţii, urme de sânge. Probele erau încă, marcate cu markerul şi numerotate, pe uşa dormitorului, pe lada de zestre de pe hol, pe gresia şi pe faianţa din baie. Pe tocul uşii se vedea o dâră de sânge clară, continuă, urma unui deget.

Atenţi la ce era vizibil, preocupaţi să filmăm ceea ce devenise evident, am trecut pe lângă alte dovezi. Dovezile ce rămăseseră nedescoperite. Am filmat acel perete al dormitorului, iar el apare în imaginile video în toată splendoarea lui: având o altă culoare faţă de restul camerei, numai pe o porţiune, exact pe partea de pat unde dormea Elodia. Lângă perete era noptiera pe care avocata îşi ţinea sticluţele cu parfum (o parte din ele au fost găsite pe 8 octombrie 2007, aruncate într-o râpă de pe drumul Braşov-Râşnov; pe două s-a găsit sângele Elodiei), cărţile (câteva au fost găsite aruncate în râpă) iar alături, pe parchet, un teanc de reviste (în aceeaşi râpă au fost descoperite şi o parte dintre ele). Era evident că acea zonă a camerei fusese “curăţată”. Pentru că acolo se întâmplase un lucru murdar. Şi, ce era şi mai ciudat, pe peretele din imediata vecinătate nu exista nicio urmă de sânge. Niciuna la vedere.

A încercat să spele sângele

Pe 9 octombrie 2007, în timp ce Cristian Cioacă lua în râs urmele găsite până atunci de anchetatori, iar noi le înregistram cu camera de filmat, călcam pe parchetul sub care se ascundeau pete mari de sânge. Sângele avocatei dispărute. Mărimea acestor pete exclude varianta ca Elodia să mai fie în viaţă. Una dintre ele are o lungime de peste 50 de centimetri. Şi e chiar la baza pere