E o chestie de morala politica romaneasca sa scuipi gros acolo unde ai lins. Fie din intamplare, din vreo nevoie fiziologica de nestavilit, fie programatic, dupa calendar si cu schema in fata. Indiferent de situatie, scuipatul se prelinge pe obrazul pe care vreme indelungata l-ai lustruit cu sarg pana a devenit propria-ti oglinda si caruia in vremurile pubertatii ii storceai gospodareste cosurile ivite peste noapte. Rezultatul: o baloseala cleioasa.

Ca Tariceanu il face "papagal" pe Boc e de inteles pentru dimensiunea prapastiei care ii desparte si care poarta un singur nume odios, Basescu, dar ca acuza "traseismul politic" al lui Stolojan si il eticheteaza drept "baiatul de mingi al lui Iliescu", asta intra in categoria scuipatului de care vorbeam. Motivul e simplu, Stolojan, traseistul, baiatul de mingi, socialistul, afaceristul, confiscatorul de valuta, era toate astea la un loc, ba chiar mai mult decat atat, si cand a fost ales in unanimitate presedintele PNL, si cand era candidatul acestuia in alegeri.

Acest Stolojan, si nu un altul, a fost adus in fruntea liberalilor cu surle si trambite, cu laude, aplauze si inimi frematand de emotie la gandul locomotivei care va fi. In spatele socialistului s-au incolonat fericiti si zambitori liderii de azi ai partidului si electoratul. Traseistul a ridicat partidul de la 7 la 20% si a facut posibila negocierea avantajoasa cu PD-ul "papagalului" Boc a locurilor pe listele Aliantei.

A-l scuipa acum in obraz pe Stolojan pentru lucrurile pe care PNL-ul, ca partid si doctrina, si le-a asumat in momentul in care s-a folosit de el este imoral si contraproductiv. Stolojan poate fi acuzat pentru lucrurile pe care le-a facut dupa ce a fost dat afara din partid, asa ar cere o minima decenta politica. Poti sa-i reprosezi ca e omul lui Basescu, dar nu ca a fost al lui Iliescu, pentru ca tu, PNL, l-ai achizi