Cine are intoleranţă la lactoză poate să consume lapte de cămilă. Spre deosebire de laptele de vacă, cel de cămilă nu produce alergii proteice şi este bogat în insulină.
Laptele de cămilă este la fel de hrănitor ca laptele uman, având o compoziţie chimică asemănătoare cu acesta, spun specialiştii. În plus, laptele de cămilă are un conţinut ridicat de vitamina C.
Aşa se explică rezistenţa fizică a beduinilor care călătoreau zile în şir prin deşert, fără să consume legume şi fructe, bogate în vitamine şi în minerale. În schimb, ei îşi procurau proteinele din laptele de cămilă.
În urmă cu un an, Ulrich Werney, director ştiinţific al Laboratorului de Cercetări Veterinare din Dubai spunea:.
„Aştept ca Uniunea Europeană să aprobe importul laptelui de cămilă, începând cu anul viitor. În acelaşi timp, sper să se deschidă noi pieţe de desfacere pentru acest aliment sănătos în SUA, în Canada şi în China, iar consumatorii să deguste şi derivatele acestuia, cum ar fi brânza, ciocolata sau îngheţata.
Dacă laptele de cămilă va ajunge pe piaţa europeană, noul sortiment va fi însă comercializat la un preţ mult mai mare, decât alte produse lactate.”
În luna februarie, autorităţile din Emiratele Arabe Unite au obţinut autorizarea exportului laptelui de cămilă şi a produselor derivate în ţările Uniunii Europene.
Peter Nagy, managerul Camelicious, o fermă din Emirate ce deţine 3000 de capete, susţine că are planuri serioase în privinţa exportului pe piaţa europeană.
El intenţionează să -şi dubleze capacitatea de producţie şi să-şi diversifice portofoliul de produse, urmând să testeze nişa cu brânză, iaurturi, unt şi cu alte produse lactate obţinute din lapte de cămilă.
La rândul său, Mutasher Al-Badry, directorul de dezvoltare al companiei, consideră că acordul dat de Comisia Europeană este o „atestare a calităţii lapte