Mulţi orăşeni folosesc încă fose septice şi beau apă de fântână. Un sfert dintre locuitorii judeţului nu au canalizare, iar aproape jumătate nu au acces la reţeaua de apă potabilă. Marea majoritare a comunelor din judeţul Bistriţa-Năsăud nu au canalizare. Excepţie fac două – trei localităţi cu un grad mai mare de urbanizare şi alte câteva care au improvizate sisteme de canalizare cu fose septice pentru clădirile publice şi blocurile din centrul localităţii.

Conform datelor Direcţiei de Statistică Bistriţa-Năsăud, doar şapte comune intră, în prezent, în categoria celor cu acces limitat la canalizare: Bistriţa Bârgăului, Livezile, Lunca Ilvei, Parva, Prundu Bârgăului, Şieuţ, Telciu şi Rodna.

Dintre toate zonele rurale cel mai bine la acest capitol stă Rodna, cu 17 kilometri de conductă de canalizare, mai mare chiar decât are oraşul Năsăud. Potrivit datelor statistice, conductele de canalizare din judeţ au o lungime de 338 de kilometri, iar cele de apă, aproape dublu, cu 784 de kilometri de reţea.

Reţeaua de apă potabilă lipseşte în 20 de comune

Practic, doar în 31 de comune din 58, câte are judeţul, există acces la reţele de distribuţie a apei potabile, conform ultimului Anuar Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud.  Reţeaua nu a ajuns încă  în comune mari precum Budacul de Jos, Coşbuc, Zagra, Târlişua, Leşu, Ilva Mare, Mărişel sau Şieu.

Primarii din multe localităţi rurale stau cu ochii pe banii Uniunii Europene şi au întocmit proiecte şi studii de fezabilitate în speranţa că vor obţine finanţări. Conform site-ului Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, aproape fiecare comună are pregătit un studiu pe apă-canal, finanţat cu bani de la bugetul local.

Unele dintre proiectele depuse sunt însă în pericol, din pricina fondurilor insuficiente pe care multe localităţi le-au primit pe bugetul din 2009, care nu le permit