De ce să scazi acest prag la 30%? Este ca şi cum ai adopta o lege prin asumarea răspunderii Guvernului. Fără dezbatere publică, fără vot. Este ca o Ordonanţă de Urgenţă.
Legea referendumului tocmai a fost adoptată de Camera Deputaţilor. Aceasta prevede că cvorumul necesar unui referendum este de 30%, iar de validare de 25%.
Adică, doar unul din trei români poate decide la un referendum, de exemplu, modificarea constituţiei, schimbarea a preşedintelui sau, ştiu eu, alipirea României la Ungaria Mare (zic o inepţie!). Opoziţia din Parlament va contesta legea la Curtea Constituţională, însă raportul de forţe din această instituţie supremă, dar controlată politic dintotdeauna, s-a modificat în favoarea USL. Deci, slabe şanse.
Eu, ca cetăţean al aceste ţări, ştiu că o dată la patru ani sunt chemat la alegeri. Că sunt parlamentare, prezidenţiale, locale. Este dreptul meu consituţional şi mi-l exercit conştiincios. Însă când cineva mă cheamă la un referendum, asta înseamnă că sunt chemat la vot în afara programului. Carevasăzică, pot decide dacă este important pentru mine sau nu, nu mai este o obligaţie constituţională, morală. Ţine de liberul meu arbitru. În acest caz, numai o majoritate evidentă poate decide. Cetăţenii sunt cei care decid dacă ies din casă pentru a vota ceva ce nu era prevăzut. Cvorumul de 50% plus 1 avea logică.
De ce să scazi acest prag la 30%? Este ca şi cum ai adopta o lege prin asumarea Guvernului. Fără dezbatere publică, fără vot. Este ca o Ordonanţă de Urgenţă. Nu poţi lua decizii care schimbă soarta românilor radical prin ordonanţe de urgenţă, nu? Noua lege a referndumului care impune un prag de 30% cu validare de 25% este o palmă dată dreptului românilor de a decide în legătură cu soarta lor.
