Instituţia se ghidează după conceptul de "museum vivum", de succes în Europa În nordul Europei, modelul de "museum vivum" (muzeu viu) câştigă tot mai mult teren. La 70 de ani de la Instituţia se ghidează după conceptul de "museum vivum", de succes în Europa În nordul Europei, modelul de "museum vivum" (muzeu viu) câştigă tot mai mult teren. La 70 de ani de la înfiinţare, la Muzeul Satului se încearcă acelaşi lucru. În viitorul apropiat, ne promite conducerea instituţiei, vom mânca sărmăluţe cu mămăligă şi pastramă de oaie chiar din curtea muzeului. O casă săsească va fi transformată într-un han de toată frumuseţea. Vor mai fi aduse în "partea nouă a muzeului" (care se va întinde de la Palatul Elisabeta până la Arcul de Triumf) o şcoală şi o primărie. Iniţiativa de aplicare a conceptului european la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti este lăudabilă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre paşii făcuţi până acum pentru transformarea muzeului într-unul cu adevărat viu: popularea acestuia cu "exponate" vii (ţărani meşteşugari care să locuiască aici câteva ore pe zi sau animale domestice care să pască iarba din jurul gospodăriilor), crearea unor zone delimitate în care meşteşugarii aduşi din toate zonele etnografice ale ţării să împărtăşească vizitatorului din arta lor, altfel decât se întâmplă cu ocazia târgurilor şi a taberelor de creaţie deja existente. Din păcate, dezvoltarea proiectului de "museum vivum", încă îndrăzneţ şi destul de costisitor, este limitată de mai mulţi factori: păstrarea planului pe care Dimitrie Gusti l-a avut în minte în 1936, plasarea muzeului în imediata vecinătate a unui parc de distracţii şi a celei mai populare zone de promenadă urbană a Bucureştiului - Parcul Herăstrău. Dacă în nordul Europei, termenul de "museum vivum" nu mai este de mai bine de 50 de ani o necunoscută, noi încă ne luptăm cu morile de vânt: metodele de finanţ