Zeci de agricultori cresc struţi, păuni, şinşila şi melci pentru a le vinde pe pieţele de desfacere din străinătate.
Crescătorii se plâng însă că abia-şi acoperă cheltuielile pentru că găsesc greu contracte. Lipsa de comenzi şi criza financiară au adâncit problemele crescătorilor de păsări de stepă din nord-estul ţării. Afacerile nu mai rentează, dar supravieţuiesc datorită implicării fermierilor.
„Comparativ cu anii trecuţi, se înregistrează o stagnare în dezvoltarea acestor afaceri în Suceava”, a declarat Vasile Dârţu, inginer în cadrul Direcţiei Agricole Suceava. Judeţul este fruntaş în regiune la creşterea exoticelor exemplare. Astfel, în evidenţele Direcţiei Agricole figurează zece persoane fizice, proprietari de struţi, rozătoare şinşila, prepeliţe şi melci. Singurii care au ieşit în câştig sunt proprietarii de „ferme“ de melci, care au adus specii mai rezistente la ger şi secetă.
Crescătorii din Neamţ şi Iaşi s-au reorientat către alte specii, mai căutate pe pieţele din regiune.
„S-au lăsat din cauza climei, a solului şi a relaţiilor economice cu partenerii”, a afirmat Traian Văraru, şef în cadrul Direcţiei Agricole Neamţ. Agricultorii din Bacău, care au investit bani europeni în crescătoriile de melci, sunt destul de pesimişti. „Am primit 10.000 de lei fonduri europene ca să pornim afacerea. Noi însă am investit 100.000 de lei, iar acum afacerea este falimentară. Nu sunt comenzi şi am rămas doar cu ratele la bănci”, a declarat Ichim Iuliana, proprietara fermei de melci din comuna Ungureni.
În prezent la Bacău mai funcţionează patru ferme de melci, iar cea mai întinsă se află la Răcăciuni, unde pe 6.000 de metri pătraţi moluştele sunt „îngrăşate“ pentru export. Singura crescătorie de struţi din comuna nemţeană Oniceni este pe punctul de a se închide din cauza dificultăţilor financiare, iar la Iaşi mai există doar o
